Interviu cu dl. Stelian Arion, Membru în Consiliul Director al FSS, Vicepreședinte al ARTS și Membru al Juriului OSPA România

Dl. Stelian Arion este acționar principal al Secant Security SRL, activând în domeniile securitate fizică, securitatea informației, protecția infrastructurilor critice, managementul riscului, managementul continuității. Experiența sa de peste 25 de ani în domeniu include perioade de activitate în cadrul Institutului pentru Tehnologii Avansate și a regiei autonome Rasirom. Este înscris în Registrul Național al Evaluatorilor de Risc la Securitatea Fizică.

Dl. Arion este absolvent de studii universitare în electronică și telecomunicații, în management și are specializări în proiectarea sistemelor de securitate, evaluarea riscului de securitate fizică, auditarea sistemelor de management al securității informației, management de proiect.

Are o susținută activitate în domeniul asociațiilor profesionale de profil, fiind vicepreședinte al ARTS, vicepreședinte al ANERSF, membru in ARPIC și în Consiliul Director al Federației Serviciilor de Securitate, precum și în domeniul standardizării, ca președinte al Comitetelor tehnice ale ASRO: ‘Sisteme de alarmă’ și ‘Securitatea informației’. Domnul Arion este activ și în domeniul formării profesionale ca lector în cadrul ARTS și IBR.

Vocea Securității Private (VSP): Cu ceva timp în urmă, un reprezentant al unei autorități locale a spus despre orașul pe care-l conduce că e un oraș ”smart” pentru că locuitorii lui sunt ”smart”. De fapt, prin ce se definește un oraș ”smart”?

Stelian Arion: În domeniul comunităților teritoriale – metropole, orașe, localități de orice dimensiuni – inteligența este definită prin calitatea ”stakeholderilor” de a contribui la dezvoltare sustenabilă și reziliență prin luarea de decizii clare și adoptarea unei perspective pe termen scurt și lung. Inteligența este integrată în procesul de dezvoltare sustenabilă, ceea ce înseamnă că dezvoltarea sustenabilă este procesul global (”atotcuprinzător”), în timp ce inteligența este o caracteristică. Aceasta implică o abordare holistică, incluzând bună guvernanță și organizare, procese și comportamente adecvate, precum și utilizarea inovatoare și corespunzătoare a procedurilor, tehnologiilor și resurselor naturale.

Modelele moderne de administrare implică participarea cetățenilor la actul administrativ, deci putem accepta că un oraș ”smart” se definește în relație cu cetățeni ”smart”, cu autorități și servicii publice ”smart” și cu un mod ”smart” și responsabil de a face afaceri.

VSP: Intră ”securitatea privată” în definiția analitică a unui smart city?

Stelian Arion: Securitatea privată este un domeniu cu rol deosebit în societate. După cum securitatea este cea de a doua necesitate în piramida lui Maslow, mecanismele de securitate sunt cu atât mai necesare cu cât interacțiunile din viața societății cresc în complexitate. Modelele moderne de securitate (infrastructuri critice, securitatea rețelelor, securitatea informației etc.) sunt parte integrantă a felului în care definim orașele sau comunitățile teritoriale tip ”smart” care sunt- în sine – sisteme complexe. Mai mult, tehnologiile moderne dezvoltate de industria de securitate oferă utilități noi pentru administrarea orașelor și a comunităților teritoriale, facilitând aplicarea reglementărilor locale, precum, de exemplu, plata parcărilor, accesul diferențiat al autovehiculelor, vignete etc. Utilizând inteligența artificială sau aplicații ‘’big data’’ aceste tehnologii se află în primul rând al revoluției digitale actuale.

În acest tablou, securitatea privată este un actor important, deși uneori limitat de inițiative din sectorul administrației centrale și locale, dar care evident asigură un nivel superior de performanță.

VSP: Cine trebuie să vrea mai întâi ca un oraș să fie ”smart”: autoritățile locale, oamenii, comunitatea de afaceri?
Stelian Arion: Nu cred că există o rețetă, astfel încât fiecare categorie poate fi inițiatorul unor proiecte de ‘’smart city’’. Pe de altă parte, succesul unor astfel de proiecte este condiționat de acceptarea rezultatelor sale de către toate părțile interesate, deci cu cât mai mulți sunt cei care doresc cu adevărat ca orașul lor să fie ‘’smart’’, cu atât acest deziderat are șanse mai mari de a se realiza.

VSP: Care este rolul fiecărui agent al schimbării (autorități, comunitate, sectorul privat) în modelarea unui model de ”smart city” Ce rol joacă fiecare?

Stelian Arion: După cum ați observat, un ‘’smart city’’ trebuie să fie sustenabil, ceea ce însemnă că modernizările făcute trebui să fie utile nu numai astăzi, dar mai ales în perspectivă, să optimizeze viața comunității și să ducă la dezvoltare. În acest sens orașele și comunitățile teritoriale trebuie să implementeze politici, programe și proiecte care:
• să răspundă provocărilor precum: modificările climatice, creșterea accelerată a populației, instabilitatea politică și economică etc. prin creșterea participării societății;
• să aplice metode de leadership colaborativ, multidisciplinar;
• să utilizeze tehnologiile digitale moderne pentru a asigura servicii îmbunătățite și o calitate a vieții ridicată celor care se află în oraș (locuitori, vizitatori, afaceri);
• să faciliteze inovația și creșterea economică;
• să construiască o economie dinamică și inovativă care să răspundă provocărilor în perspectivă, să asigure prezervarea mediului, să ofere șanse de realizare pentru toți cetățenii săi.

Inițiativele pot porni de oriunde pentru că factorii culturali, istorici sau personali pot influența una sau alta dintre categorii. Desigur, administrația are rolul principal în evoluția către ‘’smart city’’ dar participarea activă a comunității este și ea foarte importantă. Cunoaștem că orice schimbare poate fi privită pozitiv sau negativ, iar de multe ori părerile sunt împărțite, de aceea succesul proiectelor este determinat de abilitatea inițiatorilor de a comunica beneficiile lor pentru întreaga comunitate.
Comunitatea de business poate fi, la rândul ei un factor catalizator în evoluția către ‘’smart city’’, iar cei care vor înțelege mai repede schimbările și care se vor adapta la ele vor avea avantaj competitiv în raport cu ceilalți. Comunitatea de afaceri poate deveni un factor de echilibru și progres în dezvoltarea unui ”smart city’’ prin asociațiile profesionale, capabile să integreze interesele de afaceri și să atingă obiective de interes public.

VSP: Multe municipalități din țări dezvoltate au îmbrățișat fără rezerve conceptul de ”smart city”. Care sunt avantajele implementării unei strategii de dezvoltare ”smart” la nivelul orașelor din România?

Stelian Arion: Deși există nenumărate proiecte de ‘’smart city’’, în fapt nu poate exista un proiect unic care să conducă la un astfel de obiectiv. Pe de altă parte, modalitățile de aplicare ale conceptului însuși de ”smart city” evoluează, influențat fiind de rezultatele unor inițiative puse în practică. Realizarea unor proiecte individuale numite generic de ‘’smart city’’, dar necorelate între ele, au condus la rezultate mai slabe decât cele preliminate, la suprapuneri, la ineficiență economică sau chiar la neutilizare.

Elaborarea unei strategii este cu atât mai importantă cu cât vorbim despre un proces pe termen lung, cu grad mare de complexitate, care poate fi influențat de o multitudine de factori. Mai toate marile orașele au dezvoltat strategii de ‘’smart city’’. Un studiu realizat de Roland Berger în 2017 a analizat strategiile de ‘’smart city’’ ale 87 de orașe din lume, clasând pe primele locuri: Viena, Chicago și Singapore. Au fost analizate șase domenii de acțiune intercondiționate, respectiv guvernanță, clădiri, sănătate, mobilitate, educație, energie și mediu.
Elaborarea strategiilor de ‘’smart city’’ a fost deja realizată sau este un obiectiv declarat sau în lucru pentru mai multe orașe din România, inclusiv București. În plus la nivelul MCSI a fost constituit în vara anului 2018 un grup de lucru pentru elaborarea Strategiei naționale de implementare a conceptului de Smart City. De asemenea MCSI a publicat, în 2016, un Ghid intitulat ‘’Smart city pentru smart communities – îndreptar spre viitor’’ în care recomandă evaluarea orașelor în baza indicatorilor pentru ’smart city’ stabiliți prin standardul ISO 37120:2014.

VSP: De ce ”crede” ARTS în acest concept, de ”smart city”?

Stelian Arion: Am amintit mai devreme despre modelele de securitate dezvoltate în timp pentru a atinge obiective precum securitatea cetățeanului, securitatea la incendiu, securitatea rețelelor informatice sau protecția infrastructurilor critice. Activitatea celei mari părți a membrilor noștri este legată de aplicarea unuia sau mai multora dintre aceste modele. În plus evoluția tehnologică conduce la creșterea volumului și a complexității proiectelor, obiectivele de securitate fiind aliniate cu alte obiective, precum cele de ‘’smart city’’.

În această perioadă de dezvoltare a lumii, orașul reprezintă structura cea mai complexă, dar în același timp și cea mai dinamică, loc în care se intersectează interesele mai multor comunități, densitate de mare a populației și resurse de dezvoltare considerabile. ARTS consideră că în acest moment ‘’smart city/community’’ reprezintă conceptul umbrelă cel mai dinamic, factor favorizator de evoluție.

Poate că este locul în care să menționăm câteva domenii de evoluție spectaculoasă a tehnologiei, mai toate având orașul ca loc preferat de aplicare: mobilitate (mașini electrice, mașini autonome, dar și aplicații de tip Uber, utilizare în comun a bicicletelor sau autoturismelor etc.), energie smart (contorizare inteligentă și citire de la distanță, iluminat cu LED, alimentare autovehicule electrice etc.), omniprezența conectivității, identificarea biometrică și inteligența artificială, imprimarea 3D.

VSP: Ce pot face membrii ARTS mai mult pentru a ajuta la implementarea de proiecte de tip ”smart city” în România?

Stelian Arion: Pe plan mondial, dar și în România, companii mari care cumulează competențe din mai multe domenii tehnologice – precum operatorii de telecom, integratorii de aplicații de tehnologia informației și telecomunicații etc. – au popularizat intens conceptul de smart city precum și arhitecturi de proiecte de smart city aplicate în câteva orașe din lume. Printre aceștia se află câțiva furnizori de tehnologie din domeniul securității – în special din domeniul supravegherii video.

În România, în ultimii ani au fost realizate mai multe aplicații pilot cu scopul de a ilustra posibilitățile tehnologei de a facilita implementarea unor proiecte de smart city. Dincolo, însă, de demonstrarea unui concept tehnic, eu sunt rezervat în privința rezultatelor pozitive al acestui tip de proiecte individuale. Există câteva orașe care au realizat proiecte pe care le putem încadra în domeniul ‘’smart city’’, multe pe finanțare europeană, precum Alba Iulia, Oradea, Cluj-Napoca, București, Piatra Neamț, Brașov, Arad, Sibiu, Constanța sau Iași. Cele mai frecvente obiective includ iluminatul stradal cu LED, parcări inteligente, supraveghere video, servicii publice de conectivitate, managementul traficului auto, managementul deșeurilor și salubritate, monitorizarea calității aerului.

De asemenea a crescut numărul studiilor de fezabilitate pentru obiective de smart city, supravegherea video și ale aplicații bazate pe analiza imaginii fiind în domeniul și competența membrilor ARTS. În acest context, ARTS a fost un factor activ în promovarea conceptelor ‘’smart city’’, făcând parte alături de CNR CME, ITS și ITS Events, dintre organizatorii evenimentului Smart Cities of Romania, care anul acesta va avea cea de-a 5 ediție.

De asemenea, în acest an a fost înființată asociația SCOR Cluster, organizație nonprofit prin care ARTS, alături de CNR CME, ITS, ITS Events și alți membri atrași, dorește să devină activă în domeniul inovării și al dezvoltării de concepte și aplicații de smart city.
Clusterul va asigura colaborarea, complementaritatea, inovarea, transferul de cunoștințe și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane, atât între membri săi cât și prin parteneriate cu alte organizații, pentru a dezvolta și implementa soluții performante pentru dezvoltarea sustenabilă a comunităților și a teritoriilor din România. Obiectivele organizației sunt:
• Promovarea, corelarea la nivel național și armonizarea la nivel european – global a domeniului ’’smart city’’;
• Creșterea eficienței și a competitivității serviciilor și sistemelor furnizate de membri clusterului prin promovarea unei politici de cooperare – inovare – transfer de cunoștințe, pe baza unor strategii comune;
• Colaborarea cu autoritățile publice locale, regionale și centrale și cu societatea civilă în vederea definirii, acceptării și susținerii unei viziuni de dezvoltare sustenabilă a comunităților și a teritoriilor, specifică României.

VSP: Personal, care credeți că sunt elementele care pot determina autoritățile locale să dorească să implementeze proiecte de tip ”smart city”?

Stelian Arion: În primul rând este nevoie de o conștientizare la nivelul autorităților locale și remarc activitatea unor asociații reprezentative pentru administrația publică precum Asociația Municipiilor din România sau Asociația Administratorilor Publici din România, ca să numesc numai două dintre acestea. De asemenea, activitatea asociațiilor din domeniul profesional de profil precum asociația SCOR Cluster inițiată de ARTS, împreună cu CNR CME, ITS și ITS Events.

Un al doilea factor este puterea exemplului. Pe măsură ce se realizează proiecte în unele orașe, tot mai mulți primari și tot mai multe consilii locale pun pe agendă obiective similare. Supravegherea video urbană sau iluminatul cu LED sunt deja prezente frecvent în SEAP. Sunt convins că elaborarea unei strategie naționale în domeniul ‘’smart city’’ poate accelera acest proces.

VSP: Dar, invers, care sunt cele mai des întâlnite motive pentru care autoritățile refuză proiectele de tip ”smart city”?

Stelian Arion: Cel mai întâlnit motiv este lipsa banilor, în contextul în care multe dintre proiectele de smart city au costuri relativ mari. În al doilea rând inabilitatea în obținerea finanțării europene, fiind de notorietate ratarea unor mari sume de bani care puteau să ducă România cu zeci de ani înainte.

Nu în ultimul rând, lipsa de informare și înțelegere a conceptelor smart city și mai ales a utilității lor imediate, a modului în care se amortizează investiția și uneori lipsa susținerii acestora de către opinia publică.

VSP: Până la urmă, ce face un oraș ”smart”: tehnologia sau creativitatea cu care sunt aplicate tehnologiile?

Stelian Arion: Tehnologia smart este numai un instrument. Instalarea unor sisteme sau aplicații software nu asigură o administrare locală inteligentă.

Este nevoie de viziune pe termen lung, o bună înțelegere a realităților, creativitate în aplicarea conceptelor și tehnologiilor moderne și mai ales în atragerea și utilizarea resurselor. Pe de altă parte procesul a pornit și el se va amplifica în timp, dar caracteristicile smart city se vor adăuga pe rând, cu sincope, reveniri și dispute ca cele mai multe dintre acțiunile realizate la noi.

Comunitatea profesională este un factor activ și poate deveni un factor decisiv, dar este nevoie ca administrația centrală și cea locală să încurajeze inițiativele și să nu afecteze mediul concurențial prin instituirea de ‘’firme ale primăriei’’ care să primească contracte fără a aplica legislația privind achizițiile publice sau fără a justifica strict cheltuirea banului public. Aceste societăți ar trebuie cel puțin să fie supuse unui regim total de transparență, astfel încât contribuabilul să poată verifica ce se întâmplă cu banii publici.

În acest context, în care administrația locală simte nevoia unui control mai strâns asupra proiectelor, mai ales pentru proiecte speciale, precum cele de ‘’smart city’’, reglementarea activității clusterelor poate fi soluția optimă. Se poate aduce în discuție exemplul Franței, în care activitatea clusterelor este reglementată ca formulă de cooperare între administrația locală sau centrală, parteneri din mediul universitar, de cercetare și parteneri din mediul de afaceri.

A consemnat: Ovidiu Constantinescu

Lasă un răspuns