Asigurarea unui standard de viață decent în România inclusiv prin garantarea unui venit minim din muncă este un obiectiv legitim și într-adevăr o astfel de preocupare la nivel politic și guvernamental nu poate să fie decât apreciată și salutată.
Cu toate acestea, trebuie spus și că măsura creșterii an de an a pragului salariului minim fără nicio diferentiere în opinia noastra nu a avut și nu are în totalitate efectele pozitive dorite ba chiar, în ceea ce privește domeniul serviciilor de securitate privată, aceste măsuri sunt asociate cu o serie de efecte negative identificate atât la nivelul angajaților cât și a angajatorilor, dar și în ceea ce privește consumatorii de servicii și societatea în general.
În primul rând, trebuie arătat că pe fondul majorarilor repetate ale pragului salariului minim, începând cu anul 2013 în sectorul serviciilor de securitate privata au fost desființate 29.000 de locuri de muncă și au crescut numărul contractelor cu timp parțial de lucru. Reducerea volumului prestatiilor are legatura cu scumpirea serviciilor de securitate, scumpire care la rândul ei este direct determinată de creșterea nivelului minim al salariului garantat. Creșterea tarifelor la serviciile de securitate în urma majorarii salariului minim este inevitabilă deoarece în acest domeniu de activitate, ponderea costurilor salariale este de aproximativ 80%-85% din totalul costurilor directe și indirecte și aproape în totalitate, agenții de securitate privată sunt încadrați la nivelul salariului minim.
În al doilea rând, trebuie spus că o creștere a salariului minim în fiecare an fără o fundamentare economică sau justificată de creșterea productivității muncii este inpredictibilă, netransparentă și subiectivă, face și mai grea planificarea bugetară și creste și mai mult dificultatea actualizării tarifelor contractuale. Renegocierea repetata a tarifelor contractelor în derulare să fie foarte dificilă și anevoioasă și de cele mai multe ori beneficiarii de servicii preferă să impună reducerea volumului prestațiilor în loc să măreasca bugetul alocat securității. Și în puținele cazuri în care beneficiarii acceptă actualizări de tarife, acestea vizează doar componenta de cost salarial și astfel marja de profit a societăților prestatoare se erodează continuu până la limite riscante din punctul de vedere al viabilității lor economice. În acest sens se poate observa că cele mai mari firme din domeniul securității private au suferit pierderi financiare în ultimii ani și un numar semnificativ de astfel de societăți sunt în insolvență.
În al treilea rând, efectele negative ale creșterii costurilor de realizare a serviciilor de pază se resimt la scara întregii societăți căci prin reducerea numărului de agenți de securitate privată în urma acestor scumpiri a serviciilor, se reduce și contribuția industriei securității private la siguranța publică. Conform statisticilor, an de an agenții de securitate privată predau organelor competente între 15.000 și 18.000 de rău-făcători surprinși în timp ce comit infracțiuni flagrante. Reducerea numarului de agenți de securitate care în actualele condiții este inevitabilă, înseamnă mai mulți rău-făcători în libertate respectiv un crestere probabila a nivelului criminalității și o degradare a climatului de siguranță publică.
Eficacitatea sectorului securității private în prevenirea infracțiunilor va fi afectată și din perspectiva faptului ca societățile specializate, confruntate cu creșterea impusă a costului salarial, pentru a se menține în limite profitabile sunt nevoite să reducă alte costuri indirecte, cel mai probabil cele dedicate pregătirii profesionale continue precum și investițiile în dotări tehnice și în inovație. Astfel, vom avea din ce în ce mai mult de-a face cu o reducere a calității prestațiilor, iar prestațiile de proastă calitate în domeniul securității, nu numai că sunt ineficiente în prevenirea criminalității ba chiar o pot stimula.
Din păcate efectele negative în contextul creșterii costurilor salariale în industria securității nu se opresc aici.
Sub presiunea unei competiții centrate pe reducerea costurilor așa cum este cea din piața serviciilor de securitate, vor apărea cazuri în care, pentru a supravietui si a ramane intr-o zona de oarecare profitabilitate, unele companii ar putea fi tentate să nu mai respecte cadrul de reglementare si legislația în vigoare în domeniul muncii și al fiscalității. Este demonstrat că, în special așa numitul fenomen al „muncii la negru” adică munca nedeclarată sau parțial declarată și nefiscalizatăa se află într-o relație de condiționare directă cu creșterile costurilor cu forta de munca impuse prin nivelul minim salarial. Deci, realitatea tristă este că in mod cert, un număr semnificativ dintre angajații din sectorul securitățtii private vor îngroșa rândurile celor care vor lucra parțial sau total „la negru” după măririle nivelului salariului minim după 1 februarie 2017.
Evident, nerespectarea cadrului legal de reglementare, munca „la negru”și evaziunea fiscală, nu sunt exclusiv rezultatele creșterilor salariului minim pe economie.
Cel puțin în cazul serviciilor de securitate, faptul că instituțiile abilitate ale statului nu reușesc de mai bine de 20 de ani de la prima reglementare legală a domeniului să ajungă să impună respectarea legilor la un nivel cât de cât satisfacator este de asemenea o cruntă și crudă realitate, dar in acelasi timp și principalul motiv pentru care acest sector economic reglementat, care de drept face parte din familia extinsă a comunității forțelor de apărare și asigurare a ordinii publice, în loc să fie un reper de moralitate și profesionalism, se zbate de ani de zile într-un mediu economic precar viciat de ilegalități și de practici anticoncurențiale. Tolerarea vreme indelungata a unor entități neviabile din punct de vedere economic și care în acelasi timp operează în disprețul total al legilor și standardelor profesionale afectează grav mediul concurențial al securității private. In acest context, creșterea salariului minim garantat pune și mai multă presiune tocmai pe companiile serioase care respectă legea, iși declară corect taxele, investesc în calitate, în asigurarea unor condiții decente de muncă pentru personalul de securitate, “ajutând” indirect firmele „fantomă” care opereaza pe lângă limitele legii.
Federația Serviciilor de Securitate și organizațiile profesionale și patronale membre, împreună cu organizațiile asociative europene din sectorul securității private se preocupă permanent pentru creșterea, atât a nivelului profesional al angajaților și societăților din acest domeniu cât și in directia informarii consumatorilor de servicii de securitate astfel încât aceștia să fie în măsură să distingă și să aleagă corect furnizorii care ofera cel mai bun raport dintre calitatea și prețul serviciilor în defavoare celor care furnizează servicii de proastă calitate la prețuri nesustenabile din punct de vedere economic și legal. În acest sens, începand cu anul 2015, Federația Serviciilor de Securitate din România împreună cu Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate a demarat campania de promovare a manualului european de achiziție a serviciilor de securitate pe criterii de calitate „Best Value” în cadrul căreia până în prezent au fost organizate două seminarii cu o largă participare internă și internațională iar manualul Best Value a fost distribuit gratuit către un număr important de factori de decizie implicați în achizițiile de servicii de securitate atât din instituții publice cât și din mediul privat.
Avand in vedere cele de mai sus, Federația Serviciilor de Securitate consideră că mărirea nivelului salariului minim pe economie nu este un demers productiv în atingerea obiectivului creșterii nivelului de trai cel putin in ceea ce priveste pe angajatii din serviciile de securitate privata, în condițiile în care instituțiile statului nu asigură impunerea legii în mod consistent, echilibrat și continuu pentru a crea si a mentine un cadru concurențial liber, corect și echitabil care să favorizeze competiția pe bază de diferențiere inovativă și profesionalism și nu doar pe criterii de costuri minimizate. Mai mult considerăm că in conditiile mentionate mai sus, această măsură va duce la: desființarea de locuri de muncă, creșterea numărului angajaților plătiți la nivelul salariului minim, creșterea numărului contractelor cu timp parțial de lucru în dauna celor cu timp de lucru integral, stimularea fenomenului de muncă nedeclarată și parțial declarată care potențează evaziunea fiscală; îngreunarea accesului pe piața muncii a tinerilor și a persoanelor din categorii defavorizate și descurajarea performanțe profesionale.
In opinia noastra, pentru atingerea dezideratului creșterii nivelului de trai nu este suficient ca autoritățile să se preocupe doar de creșterea salariului minim pe economie, mai ales dacă deciziile privind salariul minim pe economie nu sunt luate în mod obiectiv, transparent și predictibil și în urma unor riguroase analize de impact care să identifice efectele negative inerente și să faciliteze luarea unor măsuri de prevenire a acestor rezultate nedorite. Astfel de măsuri pot avea în vedere inclusiv diferențieri ale salariului minim în funcție de conditiile specifice fiecărui sector economic și de nivelul de dezvoltare economic al fiecărei regiuni. De exemplu Germania, timp de 25 de ani a mentinut o valoare mai mică a salariului minim în landurile din Est, tocmai pentru a proteja economia locală mai slab dezvoltată decât în landurile vestice.
Așa cum s-a aratat, cel puțin la fel de importante sunt măsurile de impunere a legilor atât în ceea privește salariul minim, dar mai ales legile speciale aplicabile în sectoarele economice reglementate, în egală măsură cu impunerea efectiva a legislației muncii și celei din domeniul fiscal. Instituțiile statului trebuie să ajungă să fie suficient de capabile și determinate în aplicarea legii în mod egal și consistent. Concomitent trebuie avute in vedere si măsuri de stimulare și protejare a investițiilor care creaza locuri de munca si contribuie efectiv la bugetul statului.
Astfel de masuri stimulative sunt mai mult decat necesare in industria securitatii private care pe langa semnificatia sa economica si sociala are si o contributie deosebita la apararea si mentinerea sigurantei publice.
Printr-o astfel de abordare se poate asigura cadrul necesar în care să poată exista și dezvolta pe baze sănătoase un mediu de afaceri prosper, in care nivelul salarial creste in mod natural in functie de performanta si productivitate.
FEDERATIA SERVICIILOR DE SECURITATE