Dialogul social este, conform Organizației Internaționale a Muncii, activitatea care include toate tipurile de negociere, de consultare sau pur și simplu de schimb de informații între reprezentanții guvernelor, ai angajatorilor și ai angajaților, sub diverse forme, asupra problemelor referitoare la politica economică și socială care prezintă un interes comun.

În România, deși este susținut prin lege încă din 2011, dialogul social a fost mai mult mimat de către guvernanți în așa-numitul Consiliu Tripartit de Dialog Social, care se reunește în special în perioada în care se decide salariul minim pe economie pentru anul următor. În aceste cazuri dialogul social este mai mult un dialog al surzilor în care guvernul vine cu o soluție pe care și-o impune indiferent de opiniile partenerilor sociali, fie ei patronate ori sindicate.

La începutul lunii octombrie 2022, Consiliul Uniunii Europene a aprobat Directiva referitoare la promovarea gradului de adecvare al salariilor minime legale, contribuind astfel la realizarea unor condiții decente de muncă și de trai pentru angajații europeni.

Directiva stabilește proceduri pentru gradul de adecvare al salariilor minime legale, promovează negocierile colective pentru stabilirea salariilor și îmbunătățește accesul efectiv la protecția salariului minim pentru lucrătorii care au dreptul la un salariu minim în temeiul legislației naționale:

• Gradul de adecvare al salariilor minime legale: Statelor membre cu salarii minime legale li se solicită să instituie un cadru procedural pentru stabilirea și actualizarea respectivelor salarii minime în conformitate cu un set de criterii clare. Actualizările salariilor minime legale vor avea loc cel puțin o dată la doi ani (sau cel mult o dată la patru ani pentru țările care utilizează un mecanism de indexare automată). Cu toate acestea, directiva nu prevede un nivel specific al salariului minim pe care statele membre trebuie să îl atingă.
• Promovarea negocierilor colective pentru stabilirea salariilor: Unul dintre obiectivele directivei este de a spori numărul de lucrători care sunt acoperiți de negocierile colective pentru stabilirea salariilor. Pentru a atinge respectivul obiectiv, țările ar trebui să promoveze capacitatea partenerilor sociali de a se angaja în negocieri colective. În cazul în care rata de acoperire a negocierilor colective este, de exemplu, sub un prag de 80 %, statele membre ar trebui să instituie un plan de acțiune pentru promovarea negocierilor colective. Planul de acțiune ar trebui să stabilească un calendar clar și măsuri specifice pentru a crește progresiv rata de acoperire a negocierilor colective.
• Accesul efectiv la protecția salariului minim: Textul prevede că statele membre vor lua măsuri pentru a îmbunătăți accesul efectiv al lucrătorilor la protecția salariului minim legal. Măsurile luate în acest scop includ inspecții efectuate de inspectoratele muncii, informații ușor accesibile cu privire la protecția salariului minim, precum și dezvoltarea capacității autorităților de aplicare a legii de a întreprinde acțiuni împotriva angajatorilor neconformi.

În acest context a fost revizuită, în luna decembrie 2022, Legea Dialogului Social, iar începând din această lună au fost redefinite sectoarele de negociere colectivă și mărit numărul lor la 58 pentru a flexibiliza și a încuraja negocierile colective la nivel de sector de activitate între partenerii sociali, pe baza interesului comun și prin acordul de voință al părților.

Elaborarea actului normativ a urmărit respectarea unor principii, din care amintim:

• sectoarele de activitate trebuie să fie distincte din punct de vedere al domeniului de activitate şi omogene din punct de vedere al structurii lor;
• criteriul de bază pentru definirea sectoarelor este Clasificarea Activităţilor din Economia Naţională – Cod CAEN din patru cifre;
• negocierile colective sunt libere şi voluntare, inclusiv în privinţa stabilirii nivelurilor sectoriale la care partenerii sociali doresc să negocieze un contract colectiv de muncă;
• posibilitatea federaţiei sindicale sau patronale de a deveni reprezentativă în mai multe sectoare de activitate, ceea ce conferă dreptul de a negocia mai multe contracte colective de muncă la nivelul diferitelor sectoare de activitate, dacă sunt îndeplinite condiţiile de reprezentativitate pentru fiecare sector de activitate în parte.

Revizuirea sectoarelor de negociere colectivă este prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență – Jalonul 449  (Componenta 14. Buna guvernanță –  Reforma I4. Creșterea capacității organizațiilor societății civile de stimulare a cetățeniei active, de implicare profesionistă în planificarea și implementarea politicilor publice privind drepturile sociale), ca bază pentru contractul colectiv la nivel de sector de activitate, dar și în noua Lege a dialogului social, adoptată anul trecut, în luna decembrie (Legea nr. 367/2022).

În urma negocierilor purtate de către Federația Serviciilor de Securitate, prin intermediul Confederației reprezentative din care face parte – CONPIROM, începând cu intrarea în vigoare a HG 171/2023, industria securității private primește propriul sector de negociere colectivă, sectorul 35, în care sunt incluse activitățile de protecție și gardă, activitățile de de servicii privind sistemele de securizare, activitățile de investigații și activitățile de luptă împotriva incendiilor şi de prevenire a acestora. Acest lucru face posibilă semnarea unui contract colectiv de muncă la nivel de sector, care poate ajuta atât la îmbunătățirea mediului de afaceri din industria securității private, cât și la stabilirea unor condiții de muncă mai bune pentru salariații acestui sector. În acest sens, Federația Serviciilor de Securitate a semnat un acord cu Federația Protector a Sindicatelor din Industria de Securitate referitor la semnarea unui contract colectiv de muncă la nivelul sectorului de negociere colectivă.

Cele două Federații, patronală și sindicală, mai colaborează în cadrul Comitetului Sectorial pentru Activități de Servicii Administrative și Activități de Servicii Suport. Comitetele sectoriale sunt instituţii de dialog social de utilitate publică, cu personalitate juridică, care au atribuții în domeniul formării profesionale.

Federația Serviciilor de Securitate este un participant activ în structurile de dialog social la nivel național și local având 25 de locuri în diferitele structuri de dialog social la nivel central și teritorial.

Pentru mai multe informații privind implicarea Federației Serviciilor de Securitate în structurile de dialog social, dar și a reglementării dialogului social la nivel național, vă invităm să accesați pagina dedicată de pe website-ul federației.